Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele demografice semi-definitive pe 2024 și a definitivat datele pentru anul 2023.
Din acestea observăm că dinamica populației continuă să se degradeze, cu 2024 un nou record negativ și încă un an de scădere a natalității:
Rata natalității, care ține cont de mărimea populației, reflectă și ea reducerea abruptă a apetitului de a procrea al tinerilor:
Cea mai ridicată rată a natalității s-a înregistrat în județele din NV țării și din N Moldovei, iar cea mai redusă, în S Moldovei și Oltenia:
Puțin peste 1/3 din copiii României se nasc în afara căsătoriei; procentajul a crescut lent, dar continuu după 1989, când era circa 16-17 (deci a crescut cu 100%):
Fertilitatea feminină are un vârf în jurul a 27-28 de ani, vârstă de asemenea în creștere continuă, an de an:
În anul 2024, aproape jumătate dintre născuții-vii cu reședința în România (69199 născuți vii) aveau ambii părinți cu statut ocupațional de persoană ocupată (salariat, patron, lucrător pe cont propriu, membru într-o cooperativă agricolă sau neagricolă).
Ponderea născuților-vii de rangul I („primul copil”) cu reședința în România a fost de 48,6%, născuții-vii de rangul II au reprezentat 31,0%, iar a celor de rangul III a fost de 11,3%.
Născuţii-vii după grupa de vârstă a mamei, în anul 2024:
Născuţii-vii după rangul născutului-viu, în anul 2024:
Vârsta medie a mamei la naştere, în anul 2024, a fost de 27,7 ani.
La nivel european, în anul 2023 (ultimul an pentru care INS deține date complete și definitive), țările cu cea mai mare rată a natalității au fost Cipru cu 10,7 născuți-vii la 1000 locuitori, Irlanda cu 10,3 născuți-vii la 1000 locuitori și Franța cu 9,9 născuți-vii la 1000 locuitori.
Rata natalității din România (8,4 născuți-vii la 1000 locuitori), se situează puțin peste media europeană (8,2 născuți-vii la 1000 locuitori). Țările europene cu cea mai mică rată a natalității au fost Italia (6,4 născuți-vii la 1000 locuitori), Spania (6,6 născuți-vii la 1000 locuitori) și Grecia (6,8 născuți-vii la 1000 locuitori).
Căsătoriile
În anul 2024 s-au înregistrat 101442 căsătorii, cu 9680 căsătorii mai puține decât în anul anterior.
Structura căsătoriilor pe grupe de vârstă ale soților în anul 2024 evidențiază faptul că o parte semnificativă a tinerilor amână căsătoria după vârsta de 35 ani, 24639 căsătorii (24,3%) fiind încheiate între femei şi bărbaţi de 35 ani și peste (27,9% în mediul urban și 20,1% în mediul rural).
În anul 2024, vârsta medie la data căsătoriei a scăzut față de anul precedent, în medie cu 0,3 ani atât la femei cat si la bărbaţi. Astfel, vârsta medie la căsătorie, în anul 2024, a fost de 31,4 ani la femei şi de 34,4 ani la bărbaţi. Decalajul între vârsta medie a soţilor a continuat să rămână de 3,0 ani, aspect considerat favorabil din punct de vedere al condiţiilor necesare asigurării procreării.
În anul 2024, vârsta medie la prima căsătorie a fost de 32,0 ani pentru bărbați și de 28,8 ani pentru femei, în scădere faţă de anul 2023 cu 0,4 ani la bărbaţi şi cu 0,3 ani la femei. În anul 2024 se menţine tendinţa de deplasare a acestor indicatori spre limite de vârstă mai înaintată (după 28 ani pentru femei, respectiv după 32 ani pentru bărbaţi). Pe termen lung, acest fenomen este de natură să influenţeze negativ natalitatea, ca efect al reducerii perioadei fertile a persoanelor.
Datele pentru anul 2023 (ultimul an pentru care sunt disponibile date la nivel european) evidenţiază că România se situează printre ţările cu o rată a nupțialității ridicată de 5,8‰, față de media europeană 4,0‰. Cele mai mici rate de nupțialitate la nivel european s-au înregistrat în Slovenia (3,0‰), Italia (3,1‰), iar cele mai mari rate de nupţialitate s-au înregistrat în Letonia (5,6‰), și Ungaria (5,2‰).
Rata nupţialităţii este calculată prin raportarea numărului căsătoriilor la populaţia rezidentă medie a fiecărei ţări în anul de referinţă.
În anul 2024 numărul divorţurilor* pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 20692, în scădere cu 2023 divorţuri comparativ cu anul 2023. Rata divorţialităţii a scăzut de la 1,04 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2023, la 0,95 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2024.
Raportul dintre numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) şi numărul căsătoriilor încheiate a fost, în anul 2024, de un divorţ la 4,9 căsătorii.
Divorțurile
Repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat în anul 2024 prezintă următoarele aspecte:
- în medie, divorţul apare cu cea mai mare frecvenţă la grupa de vârstă 45-49 ani, în cazul bărbaților (17,7% dintre divorţuri), şi în cazul femeilor la grupa de vârstă 35-39 ani (18,5% dintre divorţuri), urmată de grupa de vârstă 35-39 ani în cazul bărbaţilor, (17,0% dintre divorţuri), şi în cazul femeilor la grupa de vârstă 40-44 ani (16,5% dintre divorţuri);
- numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,2 ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă;
- începând cu vârsta de 50 de ani, numărul bărbaţilor care au divorţat crește semnificativ față de cel al femeilor: de 1,3 ori la grupa de vârstă 50-54 ani, de 1,5 ori la grupa de vârstă 55-59 ani şi de 1,8 ori la grupa de vârstă 60 ani şi peste.
Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 44,9 ani pentru bărbaţi şi de 41,4 ani pentru femei.
Comparând vârsta medie la divorţ cu vârsta medie la căsătorie (34,4 ani pentru bărbaţi şi 31,4 ani pentru femei) se poate observa în cazul cuplurilor care au divorţat că secvenţa de viaţă maritală durează, în medie, 10,5 ani pentru bărbaţi, respectiv 10,0 ani pentru femei.
Comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană, în anul 2023 (ultimul an pentru care sunt date disponibile la nivel european), România, cu o rată a divorțurilor de 1,2‰, s-a situat sub media europeană (1,6‰). Cele mai mici rate de divorțialitate la nivel european s-au înregistrat în Slovenia (1,0‰) și Croația (1,1‰), iar cele mai mari, în Letonia (2,8‰), Lituania (2,5‰) și Finlanda (2,1‰).