📈🙈🔴Conform ultimelor proiecții ale Eurostat (EUROPOP 2023), care utilizează datele disponibile în anul 2021, la orizontul anului 2100 populația UE-27 va scădea la circa 419,46 milioane locuitori, de la 450,38 milioane în prezent (la 1 ianuarie 2025). Țările cu cea mai mare populaţie vor fi Germania (84,1 milioane locuitori), urmată de Franța (68,0 milioane) și Italia (50,2 milioane).
România ar urma să sufere o pierdere proiectată de peste 23,3% (4,4 milioane locuitori) din totalul populaţiei din 2022, ajungând în anul 2100 la 14,6 milioane locuitori. Scăderea ar fi însoţită de modificarea structurii pe vârste a populaţiei, populaţia de 0-14 ani urmând a cunoaşte cea mai semnificativă scădere, de circa 1,1 milioane persoane.
🇷🇴Pe baza acestor proiectări EUROSTAT și folosind în plus datele naționale din anii 2022-2024, INS a realizat scenarii privind evoluţia populației rezidente și în mod deosebit a populației active a României, în 3 variante de lucru:
- În varianta constantă (de referinţă) s-au menţinut constante valorile principalelor fenomene demografice. Ca punct de pornire s-au utilizat valorile înregistrate în anul 2024 pentru rata totală de fertilitate * – 1,45 copii pe o femeie, speranţa de viaţă la naştere a bărbaţilor – 72,99 ani, speranţa de viaţă la naştere a femeilor – 80,11 ani.
- În varianta optimistă, nivelul ratei fertilităţii în profil regional ar urma să înregistreze creşteri pentru toate judeţele, ajungând în anul 2080 la valori cuprinse între 1,41 şi 2,40 copii la o femeie. Speranța de viaţă ar urma de asemenea să crească în toate judeţele ajungând în anul 2080 să aibă valori între 80,8-89,5 ani în cazul bărbaţilor şi 86,5-92,2 ani în cazul femeilor.
- În varianta medie, ratele de fertilitate vor evolua diferit pe judeţe, distanţa dintre acestea urmând să se reducă. În anul 2080 acest indicator ar urma să aibă valori între 1,35 şi 1,89 copii la o femeie. Speranţa de viaţă în profil teritorial în anul 2080 ar fi cuprinsă între 74,5 – 78,8 ani pentru bărbaţi şi 82,0 – 85,8 ani pentru femei.
O precizare importantă despre ipoteza avută în vedere în cazul soldului migraţiei internaționale la aceste proiectări: după 3 ani (2021-2023) în care numărul imigranţilor l-a depăşit ușor pe cel al emigranţilor, România devenind o ţară de imigrare, s-a considerat util a studia impactul menţinerii acestui sold pozitiv – asupra numărului şi structurii populaţiei (şi implicit asupra populaţiei active şi a celei ocupate) – pe parcursul orizontului de proiectare. Cu alte cuvinte, în toate variantele de proiectare s-a utilizat aceeaşi ipoteză de lucru privind soldul migraţiei internaționale (pozitiv, în jurul valorii înregistrate în anul 2024).
Așa după cum se poate observa în tabelul anexat, în toate cele 3 variante de proiectare, România ar urma să piardă, la orizontul 2080-2100, chiar până la aproape 1/4 din populația rezidentă la începutul anului 2025. Chiar și cu un sold pozitiv al migrației internaționale, țara noastră ar urma să-și accelereze ritmul depopulării în oricare scenariu.
Așa decid implacabilele mecanisme ale ceasului demografic al națiunii, gripate prin reducerea dramatică a natalității și „alungarea” din țară a populației de vârstă fertilă, activă. La acestea se adaugă creșterea constantă a speranței de viață, deci a proporției de vârstnici-pensionari.
Împreună, aceste ipoteze reprezintă provocări grave la adresa siguranței naționale prin forțarea la limita ruperii – sau dincolo de ea – a sistemelor de asigurări de sănătate și pensii.
–
* Indicele conjunctural al fertilităţii (rata totală de fertilitate) reprezintă numărul mediu de copii pe care i-ar naşte o femeie în cursul vieţii sale fertile, în condiţiile fertilităţii anului de referinţă. Valoarea de 2,1 reprezintă rata de înlocuire simplă a populației (spor natural zero).