Roadele otrăvite ale ideologiei gender: colapsul căsătoriei și al natalității în Spania

După cum știți, multe organizații, inclusiv a noastră, s-au opus Convenției de la Istanbul, deoarece promovează ideologia de gen și stereotipul bărbat = agresor și subminează unitatea familială (critica pe larg a CI aici).

Recent, Alianța Internațională contra Abuzului și Violenței Domestice (DAVIA) a făcut o analiză a situației nupțialității în Spania și a concluzionat că scăderea foarte abruptă a fost cauzată de punerea în aplicare agresivă a legii interne privind violența domestică.

Studiile pe scară largă au constatat că mariajul este un element esențial în reducerea violenței domestice, în comparație cu cuplurile în concubinaj (1,2). Însă, după introducerea, în Spania, sub guvernul de stânga Zapatero, a legii privind violența domestică – lege cunoscută sub numele de „VioGen” (3) – țara a cunoscut a scădere rapidă și dramatică a ratei căsătoriilor. Ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă o lege menită să reducă violența și abuzul nu cumva le-a intensificat.

Înainte de intrarea în vigoare a legii, rata nupțialității (căsătorii per 1.000 de persoane) se afla într-o scădere foarte lentă (4):

1980: 5,9
1990: 5,7
2000: 5,4

După adoptarea legii, în 2004, Spania a cunoscut căderea dramatică a ratei căsătoriilor:

2005: 4,7
2010: 3,6
2020: 1,9

Înainte de 2004, nupțialitatea în Spania era mai ridicată decât media europeană. Acum, Spania are ante-penultima rată a căsătoriilor de pe continent, conform Eurostat (5). Această știre a declanșat o dezbatere pe scară largă în țară despre „criza matrimonială” (6, 7, 8).

Legea privind „violența domestică” a instigat un val de proceduri judiciare împotriva soților. Între 2004 și 2022 pe rolul instanțelor s-au aflat peste 2,2 milioane de cauze privind violența în familie, înurma cărora peste 1,7 milioane de inculpați au fost declarați nevinovați (9). Cu alte cuvinte, 75% dintre persoanele – aproape exclusiv majoritatea bărbați – acuzate de acte de violență domestică, multe din ele forțate să-și părăsească domiciliul, au fost în cele din urmă găsite nevinovate.

Însă, atmosfera creată în societate de această parodie juridică a afectat dorința bărbaților de a se căsători și de a întemeia familii. Ca atare, rata fertilității în Spania a scăzut la nivelul catastrofal de 1,23 copii per femeie, cu mult sub rata de înlocuire de 2,1. (10)

O analiză a legii criticate aici relevă trei defecte majore:

Abordează doar violența domestică îndreptată contra femeilor (11).
Ignoră prezumția de nevinovăție și alte condiții pentru un proces echitabil.
Nu prevede proceduri de consiliere, chiar dacă terapia este abordarea recomandată în cazurile minore de abuz domestic (12).

Convenția de la Istanbul, trecută spre ratificare prin Parlamentul și Guvernul României practic fără obiecții sau opoziții ori fără a fi măcar subiect de dezbatere media și care se află în prezent la Parlamentul European în vederea accederii instituțiilor UE la aceasta, are aceleași defecte.

Coaliția Internațională pentru Apărarea Familiei acuză Convenția de la Istanbul de „subminare a familiei și căsătoriei”. (13) De asemenea, deputați ai Parlamentului European au susținut că CI „generează prejudecăți și neîncredere, făcând imposibilă conviețuirea pașnică în familie”. (14) De asemenea, DAVIA îndeamnă membrii Parlamentului European să corecteze cele trei defecte majore ale Convenției de la Istanbul înainte de a supune tratatul spre vot. (15)

–

Note:

Navigare

In English

Căutare