În toiul campaniei premergătoare referendumului pe probleme de justiție din 26 mai a.c. am atras atenția că prima întrebare a acestuia* avea, cel mai probabil, un caracter neconstituțional; iar dacă se dovedea a avea un asemenea caracter, atunci cu certitudine transpunerea unui eventual răspuns afirmativ la referendum într-o normă legală nu ar fi însemnat nicidecum un act de justiție, ci ar fi dus la adâncirea anomaliilor din sistemul penal românesc.
Arătam, în susținerea afirmației, că este contrar justei rațiuni juridice ca infracțiunile contra vieții, precum și infracțiunile comise cu violență în general, să poată beneficia de amnistie ori grațiere (colectivă sau nu), iar cele de corupție, nu; totodată, că este inacceptabil la nivel uman împiedicarea manifestării unui act de clemență în cazuri individuale justificate.
Ulterior, analizând proiectul legislativ care urma să traducă în lege decizia de la referendum, Curtea Constituțională a confirmat raționamentul nostru, arătând că o categorie de cetăţeni NU POATE FI privată de o vocaţie (în acest caz, cea a amnistiei/grațierii) pe considerente cu caracter circumstanţial:
- O interdicţie prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârşit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere „încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană”;
- Propunerea „nu respectă justul echilibru” între două interese generale şi anume cel de a se executa/a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, „echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii”;
- „Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni”.
(Decizia CCR nr. 464/18.07.2019 asupra propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României [Pl-x 331/3.07.2019]. Publicată în Monitorul Oficial nr.646 din 05.08.2019)
Din nefericire, orbiți de ura revărsată neîncetat în spațiul public în ultimii ani de forțe oculte, unii dintre cei care ne urmăresc nu au înțeles din poziția și preocuparea noastră decât că (fatalitate!) „sunteți cu ciuma roșie”.
Sperăm ca măcar acum, când emoția momentului s-a domolit, să fie apreciată și re-evaluată intervenția și îndemnul făcute de noi, identice celor dinaintea referendumului pentru Căsătorie din octombrie 2018: anume, ca oamenii să înceteze a mai gândi cu creierul lui Chirilă, CTP sau Guran și să încerce să distingă, prin perdeaua de fum a propagandei, care sunt cu adevărat interesele și valorile lor.
–
* „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”