În ceea ce ar putea fi cel mai important eveniment care să afecteze jurisprudența SUA din ultimii cel puțin de 20 ani, președintele Donald Trump are șansa unei a treia nominalizări la Curtea Supremă, tribunalul constituțional al Statelor Unite. Numirea unui judecător conservator ar aduce, probabil, și rejudecarea cu succes a unor cauze mai vechi, dintre care cea mai importantă este Roe contra Wade. La începutul anilor 1970, decizia din această cauză a inclus avortul printre drepturile constituționale, făcându-l astfel disponibil fără restricții practic pe toată perioada sarcinii.
Ruth Bader Ginsburg, decana de vârstă a Curții Supreme a SUA, a decedat astăzi. Ginsburg avea 87 de ani și suferea de cancer. Vacanța îi va permite astfel președintelui Trump să nominalizeze un magistrat mai conservator decât Ginsburg, dând arhitecturii juridice a țării un curs nou, posibil pentru următoarele decenii.
„Mai conservator” este o figură de stil, având în vedere că feminista RBG avea vederi extrem de liberale (reamintim, în Statele Unite liberalismul este o doctrină de stânga). Ea a votat în mod consistent și constant contra oricăror legi pro-viață aduse în fața Curții și a avut un aport important la legalizarea „căsătoriei” între persoane de același sex, în 2015, decisă tot la Curtea Supremă, precum și la limitarea libertății religioase în mandatele Obama sub pretextul că aceasta ar încălca drepturile „minorităților sexuale”.
Câteva cuvinte despre Curtea Supremă a Statelor Unite
În SUA, judecătorii Curții Supreme sunt nominalizați de Președinte și confirmați de Senat, în care Republicanii dețin o majoritate subțire (53-47).
Puterea acestei instituții este greu de supraestimat: Curtea Supremă, cunoscută sub acronimul său american SCOTUS, poate anula orice decizie a unei instanțe inferioare statale sau federale precum și orice lege, indiferent că este adoptată de un parlament statal sau de Congresul Statelor Unite. De asemenea, toate reglementările guvernamentale (cum ar fi Ordonanțele executive, emise de Președintele SUA) și ale autorităților administrative locale sunt supuse unei posibile revizuiri. Sentințele capitale pot fi și ele remise spre anulare Curții.
Deciziile SCOTUS se iau cu majoritate de voturi, au putere de lege și sunt definitive.
Instanța are în componență 9 judecători numiți pe viață, cu imunitate cvasi-absolută. În practică, judecătorii se pensionează din proprie inițiativă pe motiv de vârstă sau rămân în funcție până la decesul subit.
Fără Ginsburg, Curtea este împărțită între 3 judecători „liberali” (numiți de președinți Democrați): Stephen Breyer, Sonya Sotomayor și Elena Kagan și 5 conservatori (numiți de președinți Republicani) John G. Roberts, Samuel Alito, Clarence Thomas, Neil Gorsuch și Brett Kavanaugh.
Din păcate, Roberts s-a dovedit în ultimii ani un „jolly joker” judiciar, înclinând decisiv în câteva ocazii balanța spre tabăra de stânga.
Noua nominalizare va aduce, probabil, cea mai solidă majoritate conservatoare din ultimele decenii: 6-3. Odată cu ea, organizațiile pro-viață ar putea cere, cu încredere în reușită, rejudecarea cauzei Roe c. Wade.
În ciuda aparențelor, rejudecarea cu succes n-ar avea ca finalitate prohibiția avortului, ci l-ar scoate de sub protecția constituției federale, reinstituind puterea statelor de a decide individual asupra legislației.
All hell is going to break loose
În planul politicii interne, nominalizările la Curtea Supremă sunt considerate cel mai important atribut al președintelui Statelor Unite, inclusiv pentru faptul că aceasta este chemată să decidă atunci când alegerile sunt contestate, indiferent de motiv.
Democrații (echivalentul american al PSD-ului și USR-ului, combinate în tot ce au mai rău) au anunțat deja că se opun unui vot de confirmare a unui judecător înainte de alegerile din 3 noiembrie, când speră să câștige președinția sau măcar 1-2 fotolii suplimentare în Senat, pentru a bloca orice nominalizare a unui magistrat conservator.
Organizațiile pro-avort de asemenea au reacționat, iar „progresiștii” (denumirea corectă: extrema stângă) au amenințat, fățiș, cu violență extremă. Nimic nou.
Având în vedere încercarea de distrugere a celui mai recent confirmat judecător la SCOTUS, Kavanaugh, împotriva căruia au fost montate false acuzații de viol ațâțate de enormul establishment mediatic al CNN et co., nici nu ne așteptăm la mai puțin decât o bătălie pe viață și pe moarte.
Însă, pentru Donald Trump, decesul lui Ginsburg survine în cel mai POTRIVIT moment. Campania sa va fi catalizată încă și mai mult, iar alegătorii săi, motivați suplimentar pentru a-l ajuta să îndeplinească ceea ce poate fi o misiune istorică: aceea de a numi la locul potrivit oamenii care vor repara cea mai mare eroare judiciară a istoriei.
De altfel, cu doar câteva zile înainte, Trump a făcut publică lista scurtă a celor 20 din care va alege „prezumtivul nominalizat” – la vreme aceea; certul nominalizat, începând de astăzi. Evident, administrația Trump fusese informată că decesul lui Ginsburg este o chestiune de zile.
Lista include și 3 senatori Republicani, toți juriști: Tom Cotton (Arkansas), Ted Cruz (Texas) și Josh Hawley (Missouri). Aparent, în Statele Unite „politizarea justiției” nu este o problemă!
Pariul nostru
Dacă am fi la loto sau la curse de cai, am pune banii pe Amy Coney Barrett, judecător la Curtea federală de Apel nr. 7 (Indiana).
Barrett ar fi coșmarul absolut pentru stânga: femeie, tânără, catolică, mamă a 7 copii. Și, mai important, nu ar mai apărea nicio acuzație de „viol comis în urmă cu 30 de ani”.
#trump2020
JUSTICE GINSBURG HAS PASSED AND A SCOTUS SEAT IS OPEN