Consiliul Național al Elevilor pune zilele acestea la dispoziția candidaților la alegerile locale o „Scrisoare de angajament” intitulată pompos „Educația prioritară, nu doar în campanie electorală!” Nimic neobișnuit, nici în inițiativa CNE (și noi am avut, odată, asemenea inițiative) nici în faptul că probabil candidații se vor îngrămădi să o semneze – nu îi doare mâna, iar după alegeri vor uita, oricum, ce-au promis.
Documentul conține aceleași cerințe neonorate de 30 de ani și n-ar fi fost motiv de remarcă dacă unul din angajamente nu ne-ar fi atras atenția:
„mă voi implica direct în asigurarea funcționalității, a dotării corespunzătoare și a modernizării pentru cabinetele de planificare familială;”
Cabinetul de planificare familială este destinat sprijinirii organizării libere a vieții de familie și este destinat persoanelor majore care și-au asumat această decizie capitală a vieții lor. (Din perspectiva organizației noastre existența și scopul acestor stabilimente sunt, în sine, puternic contestabile, dar asta e o altă discuție).
Elevii nu inițiază, de regulă, întemeierea unei familii, care presupune maturitate și capacitate deplină de exercițiu. Deci „cabinetele de planificare familială” în licee n-ar avea un alt scop decât furnizarea sau înlesnirea de contraceptive și avort, încurajând promiscuitatea, adesea în contradicție cu valorile morale ale părinților, sub a căror tutelă se află elevul minor.
Școala este importantă nu doar sub aspectul calității și solidității educației formale, ci și al educației morale pe care elevii o primesc, indiferent cât de performante ar fi metoda didactică și dotările. Doar astfel poate exista garanția că, odată cu majoratul, tânărul își poate asuma un parcurs firesc în viață și o contribuție validă, sănătoasă, la „viața cetății”. Practicarea promiscuității sexuale în liceu nu-i poate face, în acest proces de devenire, decât rău.