PRO VITA București a remis astăzi Oficiului Român pentru Adopţii o scrisoare, prin care solicită lămurirea unor aspecte relatate în articole recente din presa americană („The Oregonian”) şi cea românească („România Liberă”). Este vorba despre cazul unui copil de origine română care, conform mass media, ar fi fost adoptat în urmă cu zece ani, la vârsta de mai puţin de doi ani, de un cuplu de homosexuali cetăţeni americani.
Spre clarificarea situaţiei, am cerut O.R.A. să precizeze în ce măsură era legală, în 1999, adoptarea unui copil român de un cuplu de homosexuali cetăţeni străini, a căror relaţie nu putea avea la acea oră statut legal, precum şi care este statutul curent al adopţiilor internaţionale.
De asemenea, am întrebat câte rapoarte post-adopţii internaţionale sunt încă aşteptate de autorităţile române, la mai bine de 8 ani de la instituirea moratoriului asupra adopţiilor internaţionale.
Puteţi citi aici scrisoarea adresată Oficiului Român pentru Adopţii.
ACTUALIZARE 05 aprilie 2009 – Ca urmare a solicitării noastre, în data de 23 martie Oficiul Român pentru Adopţii a transmis un răspuns în care se menţionează:
“Din analiza datelor aflate în posesia instituţiei noastre a rezultat că minorul în cauză a fost adoptat de către cetăţeanul american Paul Gerard Kelly în anul 1999, adopţia de către persoane singure fiind permisă la acea dată, după cum este permisă şi în prezent. Nu avem cunoştinţă despre o eventuală adopţie ulterioară, în S.U.A., a acestui copil de către un alt bărbat (partener a lui Paul Gerard Kelly).
Dorim să precizăm faptul că adopţia unui copil român de către un cuplu format din persoane de acelaşi sex nu era permisă de legislaţia românească nici la data încuviinţării adopţiei şi nici în prezent. Totodată nu este permisă adopţia de către două persoane necăsătorite care convieţuiesc împreună.
Atât la vremea încuviinţării adopţiei, cât şi în prezent, puteau adopta copii numai persoane căsătorite (în sensul legii române, soţul şi soţia) sau persoane singure.”
Totdată, în ce priveşte adopţia internaţională, “adopţia unui copil român domiciliat în România este posibilă doar de către rudele de gradul trei care domiciliază în străinătate”, acesta fiind singurul caz în care adopţia internaţionala este permisă, mai menţionează răspunsul remis de şeful ORA, secretarul de Stat Bogdan Panait.