În lumea de astăzi, nu este important doar să organizăm evenimente și să derulăm proiecte bune, ci și să fim capabili să conectăm evoluțiile și să conferim context și profunzime proiectelor în derulare. Din acest motiv, Sallux, fundația pan-europeană de politici creștine din care face parte și PRO VITA București, a introdus „Cele patru fluxuri” pentru a-și organiza de aici înainte activitatea și pentru a clasifica toate articolele, evenimentele și proiectele.
Acesta a fost subiectul adunării generale anuale din 2021 a Sallux, care s-a derulat, din cauza restricțiilor, doar online.
Fluxurile, care au fost concepute și implementate în 2021, sunt denumite „Politici creștine”, „Economie și geopolitică”, „Viitorul Uniunii Europene” și „Viață și etică”. Pentru fiecare dintre acestea am formulat o viziune bazată pe munca și experiența din ultimii 10 ani; conducerea Sallux invită membrii și partenerii să extindă activitatea existentă sau să o aducă în propriul lor context.
Abordarea bazată pe fluxuri se bazează pe nevoia imperativă de a evalua, odată cu intrarea în perioada post-pandemie, ce s-a întâmplat cu societatea, economia și politica, pentru a găsi o cale de urmat – ca persoane interesate de politici creștine în Europa și ca membri Sallux în special. Sperăm că în acest fel vom putea să deservim mai bine membrii ECPM și Sallux și să contribuim la societatea noastră europeană.
Dintre cele mai importante idei abordate la adunarea generală, le-am notat pe acestea:
- Temelia democrației creștine și a politicii creștine rămâne adevărul universal al demnității umane, același pentru toți oamenii.
- Însă, afirmând ca și până acum credința creștină, care ne încurajează să privim înainte cu speranță și hotărâre, constatăm totuși că dacă vrem să fim parte a dezbaterilor care modelează viitorul trebuie să renunțăm la nostalgie și la imaginea romantică a trecutului.
- Criza corona a obligat la o acceptare mult mai largă a faptului că sistemul nostru economic (în mare parte neoliberal) nu dă rezultate pentru familiile obișnuite. Nu putem prospera cu o economie bazată pe externalizarea profiturilor pe termen scurt. Dimpotrivă, avem nevoie de o economie durabilă, bazată pe binele comun pe care îl oferă societății.
- Sistemul economic actual în care bogăția se acumulează la vârf, în timp ce familiile se confruntă cu criza economică (în termeni relativi și/sau absoluti) necesită o reformă profundă. Datorită „satului global” suntem acum conștienți de costurile umane și de mediu ale lanțurilor noastre de producție. „Externalizările” (costurile pentru mediu și costurile cu forța de muncă ieftină – sclavie de facto – devin acum costuri reale pentru societățile noastre și pentru contribuabili, prin migrație.
- Punctul de plecare pentru îmbunătățirea situației, pentru a preveni instabilitatea, migrația, dependența de regimurile autocratice este o schimbare în ceea ce motivează și conduce activitatea economică. Dacă până acum, motorul economiei a fost profitul pe termen scurt, considerăm că a venit timpul să punem oamenii și planeta pe primul loc (prin economia relațională/economia mutualității).
- Este nevoie urgentă să vedeem Europa ca pe realitatea noastră comună, în care trăim cu toții protejați de statul de drept și de o economie socială de piață. Această realitate comună se bazează pe respectul pentru demnitatea umană care, la rândul său, se bazează pe și derivă din creștinism. Din păcate, ceea ce avem în comun e adesea estompat de accentul pus pe centralismul bruxel-ez și de ciocnirile din cadrul Consiliului European dintre statele membre, precum și de o concentrare excesivă asupra chestiunilor care dezbină, de către toți cei implicați.
- Ne dorim să provocăm o largă „conversații” asupra problemelor care par să ne dezbine. UE nu are viitor fără dezbatere și fără reconciliere, iar perspectivele diferite trebuie să se recunească și medieze la nivelul societăților noastre.
- Tot de o reconsiliere și largă connversație se leagă și rezolvarea marii provocări aduse de integrarea celor care vin din afara Europei. Integrarea lor este dependentă, de asemenea, de acceptarea unor noțiuni comune cu privire la libertățile fundamentale.
- Afirmăm ferm că libertatea religioasă (și libertatea de a nu avea nicio religie) se aplică tuturor oamenilor care trăiesc în Europa, indiferent de credința lor. Dilmelele privind prezervarea identității acestora trebuie abordate pe baza acceptării libertăților fundamentale, a egalității și a demnității umane.
În finalul întâlnirii, Sallux a anunțat cooperarea cu Institutul Profesor Lindeboom (Olanda) într-un proiect despre etică și societate cu tema sfârșitului vieții. Proiectul caută să ofere un cadru etic-filosofic pentru această dezbatere care are loc în multe țări din Europa. În plus, o lucrare realizată de colegii olandezi din ECPM privind eutanasia și efectele acesteia va fi publicată și oferită gratuit pe website-ul Sallux.