SUMAR: În comparație cu multe alte domenii ale politicii familiale, flexibilizarea programului de muncă a fost adesea lăsată la latitudinea angajatorului și supusă negocierilor angajat-angajator. Acordurile de lucru flexibile sunt adesea informale, în special pentru lucrătorii din firmele mai mici; aranjamentele modeste, neregulate, cum ar fi luarea ocazională de „liber” o oră sau două de la muncă din motive familiale, sunt mai frecvente decât aranjamente substanțiale, cum ar fi munca regulată de la distanță/de acasă. Pandemia, însă, a arătat concret că flexibilitatea muncii, atât ca program dar și ca loc devine esentială într-o lume în schimbare.
În aceste noi condiții, programul flexibil devine vital pentru buna funcționare a familiilor în care părinții sunt încadrați în muncă. Apreciem că este nevoie pentru aceasta și de un cadru normat la nivel național, prin lege.