„Copilăria şi adolescenţa sunt etape esenţiale în formarea obiceiurilor, valorilor, conduitei şi idealurilor. Experienţele de viaţă care deformează sau constrâng o dezvoltare sănătoasă şi afectează firescul relaţiei conjugale şi de familie ar trebui să fie prioritatea părinţilor, a oamenilor politici și a educatorilor.[1]”
Potrivit studiilor şi cercetărilor desfăşurate pe parcursul ultimelor decenii, apreciem că liberalizarea pornografiei constituie unul dintre cele mai grave atentate la adresa securităţii naţionale, a educaţiei, sănătăţii, siguranţei şi vieţii cetățenilor ca indivizi, a familiei ca entitate socială și a națiunii în întregul său. Pornografia este responsabilă pentru inducerea unor deviaţii psihice şi comportamentale, degradarea imaginii femeii în societate şi a demnităţii bărbatului și prin acestea conduce la disoluţia familiei, contribuie la scăderea demografică şi încalcă drepturile si libertăţile persoanei.
România are una dintre cele mai slabe legi privind pornografia dintre țările europene, iar indiferența cu care este privit subiectul duce la un consum de pornografie [2] ridicat inclusiv în rândul copiilor, un posibil flagel deocamdată ignorat întrucât nimeni, în afara câtorva ONG-uri, nu și-a dat interesul pentru a-i afla adevărata dimensiune și consecințele.
Studii desfăşurate în ultimele decenii în domenii ca psihologia şi neuropsihologia aplicată arată că toate experienţele vizuale şi mai ales cele puternic emoţionale sunt stocate în „corpul amigdaloid în mod brut, ca nişte tipare fără cuvinte ale vieţii emoţionale. […] când aceste amintiri ies la iveală mai târziu, în decursul vieţii, nu există un set corespunzător de gânduri articulate cu privire la modul în care reacţionăm.” [3] Astfel că „la situaţii din prezent creierul emoţional ne va comanda să reacţionăm potrivit unor elemente disparate ale unei situaţii similare petrecute într-un trecut îndepărtat” [4]. Acesta ar fi unul dintre mecanismele învăţării sau modelării comportamentului uman.
Prin urmare, copiii şi tinerii sunt influenţaţi chiar mai mult decât adulţii de mesajul pornografic, fenomen clarificat şi în urma studiilor de sociologie şi psihologie întrucât copii şi tinerii:
- „pot fi cu uşurinţă constrânşi să vizioneze materiale pornografice sau să le producă ei înşişi;
- au un grad limitat de controlare a emotivităţii, conştiinţei, procesării materialelor obscene pe care le întâlnesc voluntar sau involuntar;
- pot fi victimele consumului de pornografie acolo unde adulţii arată o rezistenţă mai mare, inclusiv prin expunerea la mesaje pornografice traumatice şi care trec graniţa unei anumite legalităţi;
- îşi pot dezvolta aşteptări iluzorii în legătură cu comportamentul lor sexual prin vizualizarea pornografiei creativ-fantastice, bazate pe imaginaţie (desene, exploatarea tărâmului ireal-fantastic etc. n.n.)” [5].
Dr. Victor Cline, poate cel mai important psihoterapeut al dependenţei de sex, observă faptul că pornografia constituie un adevărat „manual de educaţie sexuală” pentru viaţă.
Ce-i învaţă pornografia pe copiii noştri?
- Că sexul se constituie ca un centru obsesional al existenţei umane, în jurul căruia trebuie să se orienteze interesul, activitatea şi energia fiecăruia. El dă măsura realizării umane [6];
- Că virginitatea şi abstinenţa sunt vetuste, iar riscul bolilor cu transmitere sexuală este „nesemnificativ” [7];
- Că relaţiile sexuale se desfăşoară preponderent între persoane necăsătorite [8];
- Că dragostea se reduce eminamente la performanţa actului sexual;
- Că ponderea reală a violurilor, divorţurilor, copiilor nelegitimi şi a cazurilor de prostituţie este supraestimată [9];
- Că infidelitatea şi promiscuitatea sexuală sunt fireşti, ca şi relaţiile sexuale de dinaintea căsătoriei [10];
- Că e firesc şi de dorit a avea cât mai mulţi parteneri sexuali [11] de la o vârstă cât mai fragedă [12];
- Că tipurile patologice şi antisociale de activităţi sexuale precum sadomasochismul, abuzul şi umilirea femeii, implicarea minorilor, incestul, sexul în grup, voyeurismul, exhibiţionismul, bestialitatea etc. sunt componente firești ale sexualității [13].
Majoritatea mesajelor pornografice, observă dr. Cline, este produsă de bărbaţi pentru consumul bărbaţilor; este extrem de sexistă; promovează un volum foarte mare de dezinformare asupra sexualităţii umane; este lipsită de dragoste, comuniune, responsabilitate; nu spune nimic despre riscurile bolilor cu transmitere sexuală şi, în general, dezumanizează atât participanţii bărbaţi cât şi femei. Pornografia creează o reprezentare falsă asupra sexualităţii şi o parte din ea este extrem de ostilă femeilor, pe care le denigrează și umilește.
Dacă pornografia ar fi privită ca o formă de educaţie sexuală, o mare parte din ea ar trebui caracterizată ca o falsă educaţie (o dez-educare) pentru că prezintă şi modelează informaţii inexacte, false şi amăgitoare asupra sexualităţii umane, mai ales asupra naturii sexualităţii şi reactivităţii feminine. [14]
Efectele consumului de pornografie la copii
- Devin preocupaţi de sex de la 7-8 ani, mai întâi din curiozitate, din imitaţie, din dorinţa de a fi precum cei mari. Aceasta contribuie major la maturizarea psihologică şi sexuală prematură, la demararea unei vieţi sexuale ce presupune grave riscuri pentru sănătatea biologică şi psihologică a copilului;
- Cresc incertitudinile privind sexualitatea; [15]
- Scade autorespectul sexual; [16]
- Consumul de pornografie la băieți este legat de o creștere semnificativă a raporturilor sexuale cu partenere de ocazie [17], fiind cel mai probabil un corelat al așa-zisei culturi a „agățatului”;
- Apar sarcini nedorite începând de la vârste de 12-13 ani [18] și avorturi;
- Experienţa masturbării devine cronică, putând distruge viitorul copilului [19];
- „Trei studii separate au evidenţiat o legătură puternică între consumul de pornografie şi angajarea în activităţi sexuale orale şi anale [20] la adolescenţi, deşi cele mai multe fete au descris actul sexual oral şi anal ca pe o experienţă negative;
- Atenţia, motivaţia, concentrarea, scad într-atât încât procesul educativ şi succesul şcolar este compromis;
- Se dezvoltă sentimentele de singurătate [21], inclusiv depresii majore [22];
- Copiii şi tinerii pot dezvolta un comportament agresiv ajungând până la infracţiuni grave şi viol. „Într-un studiu realizat pe un eşantion reprezentativ de 804 adolescenţi italieni relevă faptul că în cazul băieţilor care au avut contact cu pornografia există o posibilitate mult mai mare să declare că şi-au hărţuit sexual un coleg sau că au forţat pe cineva să întreţină relaţii sexuale. [23] Un alt studiu efectuat pe 101 copii cu comportament sexual abuziv din Australia a dovedit o agresivitate sporită în cazul băieţilor care au avut contact cu pornografia. Un sfert dintre participanţi au declarat că fie un frate sau o soră mai mare, fie un prieten le-au arătat cum să acceseze aceste materiale; un alt sfert au declarat că accesarea site-urilor cu conţinut pornografic a fost motivul principal pentru care au intrat pe internet. [24]
Pentru fetele care vizionează pornografie creşte riscul de a deveni victimele violenţei sexuale. „Sunt martor”, afirmă un psihoterapeut, „cum tot mai multe adolescente tolerează abuzul emoţional, fizic şi sexual în relaţiile lor, simţind o presiune pentru a se integra în grupuri de fete alături de care să vizioneze şi să producă materiale pornografice, ca o metodă de a atrage atenţia băieţilor asupra lor, astfel fiind considerate de prietenii lor «lipsite de prejudecăţi» şi « cool», şi normalizând abuzul sexual la care sunt supuse pentru motivul că văd acte similare erotizate în pornografie.[25] Într-adevăr, dintr-un studiu recent reiese că adolescentele care declară că au avut un anume contact cu pornografia întrunesc mai multe condiţii pentru a raporta că au fost victime ale violenţei pasive, fiind supuse hărţuirii sexuale sau relaţiilor sexuale forţate[26] de către prieteni sau cunoştinţe de sex masculin.” [27]
Copiii şi tinerii pot ușor deveni dependenţi de consumul de materiale pornografice. „Pornografia nu dezvăluie modul în care un cuplu adevărat negociază un conflict sau îşi făureşte intimitatea”, susţin psihologii, ci este „o metodă brutală de introducere în sexualitate.” Directorul clinic al echipei de cercetare Masters & Johnson mărturiseşte că a întâlnit băieţi cu vârsta de 14 şi 15 ani dependenţi de pornografie: „Este îngrozitor să vezi ce efect are asupra acestora; atât de tânăr, să ai o astfel de problemă sexuală.” Unul dintre psihologii Centrului de Psihologie Clinică Coche din Philadelphia redă cazul unei fetiţe în vârstă de 11 ani care a fost surprinsă creându-şi propriul site pornografic, explicând că prietenii ei găsesc pornografia ca fiind ceva „cool”; tot acesta apreciază că tratamentul împotriva dependenţei de pornografie se aplică mai des în cazul băieţilor, inclusiv al pre-adolescenţilor, adăugând: „Înainte de existenţa internetului, nu m-am confruntat niciodată cu aşa ceva.” [28]
Această „educaţie pentru viaţă” pe care le-o face copiilor pornografia se desfăşoară în cele mai multe cazuri fără ştirea părinţilor, care nici măcar nu pot bănui că proprii lor copii se pot uita pe reviste, la filme sau site-uri pornografice. [29]
Un studiu efectuat pe un eşantion de 1.300 de fete, cu vârste cuprinse între 8 şi 13 ani, a descoperit că în rândul celor implicate în „cybersex”, 95% dintre părinţi habar nu aveau de acţiunile copiilor [30].
De altfel, „şcoala pornografiei” nu este numai o contra-educaţie care anihilează complet educaţia desfăşurată pe căi instituţionale, dar îl îndepărtează şi pe copil de părinţii săi răpindu-i astfel şi ultimul sprijin pe care l-ar mai fi putut avea [31].
Câteva aspecte legislative
După cum precizam mai sus, legislația românească privind pornografia [32] este laxă, cu definiții vagi și sancțiuni derizorii ori inaplicabile.
Începând cu anul 2011 au existat câteva tentative de a amenda legea privind materialele pornografice [33]. Deși în subsidiar și-au propus și crearea unui cadru pentru protejarea corespunzătoare a copiilor într-o eră a accesului online instant și ieftin, proiectele s-au concentrat, în mod eronat apreciem noi, pe evaziunea fiscală făcută de pornografi, cu toate că o analiză serioasă arată că efectele consumului și dependenței de pornografie asupra sistemelor de sănătate, asigurări și chiar asupra pieței muncii depășesc cu mult „plus valoarea” rezultată din încasările bugetare de taxe și impozite. Ambele inițiative au eșuat, în principal din cauză că a fost desconsiderată participarea la dezbatere a agențiilor guvernamentale specializate (tehnice).
În plus, deși formal România se achită de obligațiile asumate prin ratificarea Convenției pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale[34], totuși aspectul esențial al expunerii copilului la pornografie este ignorat în favoarea combaterii exploatării directe, așa cum o arată și corespondența noastră anterioară cu autoritățile[35], deși exploatarea sexuală este aproape întotdeauna precedată, arată specialiștii, de consumul de materiale pornografice, cu efectele arătate mai sus.
Și logica juridică indică astfel: abuzul sexual este definit ca incluzând nu doar hărțuirea sexuală, propunerile indecente, actul sexual sau expunerea organelor sexuale ale abuzatorului în fața copilului, ci și obligarea minorului la a viziona materiale pornografice [36]! Inclusiv Legea specială privind drepturile copilului stipulează necesitatea protejării acestuia în fața expunerii la pornografie [37].
În opinia noastră, statul român eșuează, astfel, în îndeplinirea integrală a obligațiilor constituționale și internaționale față de copil și familie.
Concluzie
Pornografia este o cale pe care se merge accelerat către delicvenţă, degenerare morală şi alienare a personalităţii. De aceea ne întrebăm: cui, oare, serveşte liberalizarea pornografiei în România și mai ales liberul și neîngrăditul acces la materiale pornografice al minorilor? De ce nu s-ar liberaliza şi drogurile, căci conform tuturor studiilor pornografia acţionează asupra aceloraşi mecanisme neuronale precum drogul, dând dependenţă la fel de repede?
Având în vedere efectele pe care pornografia le are asupra poporului român în ansamblul său şi a instituţiilor sale fundamentale, considerăm că toţi cei care, împotriva evidenţelor, refuză protejarea corespunzătoare a copilului față de acest flagel se înscriu, cu voie sau fără voie, într-o acţiune de subminare a statului român.
Analiza cuprinde extrase din „Memoriul privind necesitatea modificării legii pornografiei în spiritul respectării Constituţiei României”, utilizat în dezbaterea propunerii legislative Pl-x nr. 295/2014 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, autor: dr. Virgiliu Gheorghe.
Citește /descarcă analiza în format pdf
NOTE
[1] Jill C. Manning, MS, Testimony. „Submission for the Record.” Hearing on Pornography’s Impact on Marriage & the Family, Committee on Judiciary, United States Senate, November 10, 2005. 9. www.judiciary.senate.gov/imo/media/doc/manning_testimony_11_10_05.pdf
[2] Trebuie să precizăm faptul că, din punct de vedere etimologic, psihologic şi neurologic, pornografia constituie orice exhibare a părţilor intime ale trupului uman care incită dorinţa şi produce excitaţie sexuală; deci nu doar expunerea actului sexual necenzurat se include în această definiție, ci și o bună parte din publicitatea stradală la care copiii sunt expuși permanent!
[3] Ibid., p. 22.
[4] Ibid., p. 22.
[5] Ibid.
[6] D. Zillman, “Influence of Unrestrained Access to Erotica on Adolescents’ and Young Adults’ Dispositions Toward Sexuality,” Journal of Adolescent Health 27 (2000): 41-44; Carroll şi alţii (2008).
[7] Harris L, and Associates. Sexual material on American network television during the 1987-88 season. New York (NY): Planned Parenthood Federation of America; 1987.
[8] Strasburger VC, Wilson BJ. Children, adolescents, and the media. Thousand Oaks (CA): Sage; 2002
[9] Brand JE, Greenberg BS. Commercials in the classroom: the impact of Channel One advertising. J Advertising Res 1994;34:18-27
[10] Bryant J, Zillmann, D, editors. Media effects: advances in theory and research, Hillsdale (NJ): Lawrence Erlbaum; 1994.
[11] Victor C. Strasburger, Barbara J. Wilson, Amy Beth Jordan, Children, adolescents, and the media, Sage, 2009.
[12] Ibid.
[13] V. Cline, Pornography’s Effects on Adults & Children, Morality In Media, New York, 2001.
[14] Ibid.
[15] Peter and Valkenburg, “Adolescents’ Exposure to Sexually Explicit Internet Material,” 596.
[16] Todd G. Morrison, Shannon R. Ellis, Melanie A. Morrison, Anomi Bearden, and Rebecca L. Harriman, “Exposure to Sexually Explicit Material and Variations in Body Esteem, Genital Attitudes, and Sexual Esteem Among a Sample of Canadian Men,” The Journal of Men’s Studies 14 (2006): 209-22 (216-7).
[17] E. Häggström-Nordin, U. Hanson, and T. Tydén, “Associations between Pornography Consumption and Sexual Practices among Adolescents in Sweden,” International Journal of STD & AIDS 16 (2005): 102-7 (104-5).
[18] Anita Chandra, Steven C. Martino, Rebecca L. Collins, Marc N. Elliott, Sandra H. Berry, David E. Kanouse, and Angela Miu, “Does Watching Sex on Television Predict Teen Pregnancy? Findings from a Longitudinal Survey of Youth,” Pediatrics 122 (2008): 1047-1054 (1052).
[19] http://www.actionlove.com/cases/case15605.htm
[20] C. Rogala şi T. Tydén, “Does Pornography Influence Young Women’s Sexual Behavior?” Women’s Health Issues 13, no. 1 (ianuarie 2003): 39–43; T. Tydén şi C. Rogala, “Sexual Behavior Among Young Men in Sweden and the Impact of Pornography,” International Journal of STD & AIDS 15, no. 9 (2004): 590–93; şi E. Haggström-Nordin, U. Hanson şi T. Tydén, “Associations Between Pornography Consumption and Sexual Practices Among Adolescents in Sweden,” International Journal of STD & AIDS 16, no. 2 (martie 2005): 102–07.
[21] Michele L. Ybarra and Kimberly J. Mitchell, “Exposure to Internet Pornography among Children and Adolescents: A National Survey,” CyberPsychology & Behavior 8 (2005): 473-86 (479).
[22] Vincent Cyrus Yoder, Thomas B.Virden III, and Kiran Amin “Internet pornography and Loneliness: An Association?” Sexual Addiction & Compulsivity 12 (2005): 19-44 (30). This was a study of 400 individual Internet pornography users.
[23] S. Bonino, S. Ciairano, E. Rabaglietti, şi E. Cattelino, “Use of Pornography and Self-Reported Engagement in Sexual Violence Among Adolescents,” European Journal of Developmental Psychology 3 (2006): 265–88.
[24] Mary Eberstadt şi Mary Anne Layden, THE SOCIAL COSTS OF PORNOGRAPHY, Witherspoon Institute, SUA, 2010.
[25] J. C. Manning, “A Qualitative Study of the Supports Women Find Most Beneficial When Dealing with a Spouse’s Sexually Addictive or Compulsive Sexual Behavior,” unpublished doctoral dissertation, Brigham Young University, Utah, 2006;
[26] S. Bonino, S. Ciairano, E. Rabaglietti, and E. Cattelino, “Use of Pornography and Self-Reported Engagement in Sexual Violence Among Adolescents,” European Journal of Developmental Psychology 3 (2006): 265–88.
[27] Mary Eberstadt şi Mary Anne Layden, THE SOCIAL COSTS OF PORNOGRAPHY, Witherspoon Institute, SUA, 2010.
[28] Ibid.
[29] P. Goodenough, “Online Porn Driving Sexually Aggressive Children,” CNSNews.com, 26 noiembrie, 2003.
[30] Joan D. Atwood, “Mommy’s Little Angel, Daddy’s Little Girl: Do You Know What Your Pre-Teens Are Doing?” The American Journal of Family Therapy 34 (2006): 447-67 (461).
[31] Michele L. Ybarra and Kimberly J. Mitchell, “Exposure to Internet Pornography among Children and Adolescents: A National Survey,” CyberPsychology & Behavior 8 (2005): 473-86 (478).
[32] Legea nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei.
[33] Vezi de ex. PL-x nr. 295/2014, Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, precum şi a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal la www.cdep.ro.
[34] Legea nr. 252/2010 pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007.
[35] www.provitabucuresti.ro/activitati/scrisori/569-protejarea-copiilor-pornografie-o-necesitate-urgent-coaliia-pentru-familie
[36] A se vedea întreg ansamblul de infracțiuni conexe prevăzute de Codul Penal: violul (art. 218), agresiunea sexuală (art. 219), actul sexual cu un minor (art. 220), racolarea minorilor în scopuri sexuale (art. 222), corupția sexuală (art. 221), și incestul (art. 377). Abuzurile sexuale sunt prevăzute și de către Convenția de la Lanzarote (art. 23 – Acostarea copiilor în scopuri sexuale, art. 22 – Coruperea copiilor, art. 18 – Abuzuri sexuale).
[37] Art. 89 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată: „Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii, violenței, pornografiei prin internet, precum și a oricăror forme de violență, indiferent de mediul în care acesta se află (…)”